{"id":70310,"date":"2025-04-06T14:37:27","date_gmt":"2025-04-06T11:37:27","guid":{"rendered":"https:\/\/orheifm.live\/index.php\/2025\/04\/06\/povestea-pietrei-de-1-milion-de-euro-pe-care-o-batrana-din-romania-o-folosea-ca-opritor-de-usa-acum-se-afla-la-muzeu\/"},"modified":"2025-04-06T14:37:27","modified_gmt":"2025-04-06T11:37:27","slug":"povestea-pietrei-de-1-milion-de-euro-pe-care-o-batrana-din-romania-o-folosea-ca-opritor-de-usa-acum-se-afla-la-muzeu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/orheifm.live\/index.php\/2025\/04\/06\/povestea-pietrei-de-1-milion-de-euro-pe-care-o-batrana-din-romania-o-folosea-ca-opritor-de-usa-acum-se-afla-la-muzeu\/","title":{"rendered":"Povestea \u201epietrei\u201d de 1 milion de euro, pe care o b\u0103tr\u00e2n\u0103 din Rom\u00e2nia o folosea ca opritor de u\u0219\u0103. Acum se afl\u0103 la muzeu"},"content":{"rendered":"
\n

O femeie din localitatea Col\u021bi, jude\u021bul Buz\u0103u, a folosit timp de zeci de ani o piatr\u0103 luat\u0103 din albia unui r\u00e2u ca opritor de u\u0219\u0103. S-a dovedit \u00eens\u0103 c\u0103 este cea mai mare bucat\u0103 de chihlimbar din lume \u0219i valoreaz\u0103 un milion de euro. Povestea pietrei de 3,5 kilograme, aflat\u0103 acum la un muzeu din Buz\u0103u, a fost preluat\u0103 de publica\u021bia Science Alert.<\/strong><\/p>\n

Chihlimbarul este format din r\u0103\u0219in\u0103 de copac, veche de milioane de ani. De-a lungul timpului, substan\u021ba foarte v\u00e2scoas\u0103 se fosilizeaz\u0103 \u00eentr-un material dur, cu nuan\u021be maronii \u0219i ro\u0219iatice calde. Chihlimbarul este recunoscut pe scar\u0103 larg\u0103 ca o piatr\u0103 pre\u021bioas\u0103.<\/p>\n

\u00cen jurul satului Col\u021bi, \u00een gresia de pe malurile r\u00e2ului Buz\u0103u, buc\u0103\u021bi de chihlimbar se caut\u0103 \u0219i se exploateaz\u0103 \u00eenc\u0103 din anii 1920. Cunoscut sub numele de rumanit, acest chihlimbar este renumit \u0219i apreciat pentru gama sa larg\u0103 de nuan\u021be ro\u0219iatice profunde.<\/p>\n

Femeia \u00een v\u00e2rst\u0103 care a g\u0103sit aceast\u0103 bucat\u0103 de rumanit locuia \u00een Col\u021bi. A dus bolovanul acas\u0103 \u0219i l-a folosit pentru a \u021bine u\u0219a deschis\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i dea seama de valoarea sa. Nici ho\u021bii care au pr\u0103dat-o pe femeie de bijuteriile de aur nu au dat nicio aten\u021bie comorii, pentru c\u0103 au crezut c\u0103 e doar o piatr\u0103 banal\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 moartea femeii, ruda care i-a mo\u0219tenit casa \u0219i-a dat seama c\u0103 piatra ar putea fi valoroas\u0103. El a dus-o la Muzeul din Buz\u0103u, iar reprezentan\u021bii acestuia au dus-o mai departe, pentru a fi evaluat\u0103, la exper\u021bii de la Muzeul de Istorie din Cracovia, Polonia.<\/p>\n

Potrivit acestor exper\u021bi, chihlimbarul are probabil \u00eentre 38 \u0219i 70 de milioane de ani.<\/p>\n

\u201eDescoperirea are o mare semnifica\u021bie at\u00e2t la nivel \u0219tiin\u021bific, c\u00e2t \u0219i la nivel muzeal\u201d, a declarat pentru El Pais Daniel Costache, directorul Muzeului Jude\u021bean Buz\u0103u.<\/p>\n

Clasificat\u0103 drept comoar\u0103 na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei, bucata de chihlimbar este expus\u0103 la acest muzeu din 2022.<\/p>\n

Science Alert aminte\u0219te de un caz asemn\u0103t\u0103tor, al unui b\u0103rbat din statul american Michigan, care a folosit o bucat\u0103 mare de piatr\u0103 ca opritor de u\u0219\u0103, doar pentru a afla zeci de ani mai t\u00e2rziu c\u0103 era vorba despre un meteorit \u00een valoare de 100.000 de dolari.<\/p>\n

digi24.ro<\/strong><\/a><\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\"\"O femeie din localitatea Col\u021bi, jude\u021bul Buz\u0103u, a folosit timp de zeci de ani o piatr\u0103 luat\u0103 din albia unui r\u00e2u ca opritor de u\u0219\u0103. S-a dovedit \u00eens\u0103 c\u0103 este cea mai mare bucat\u0103 de chihlimbar din lume \u0219i valoreaz\u0103 un milion de euro. Povestea pietrei de 3,5 kilograme, aflat\u0103 acum la un muzeu din [\u2026]<\/div>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":70311,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":[],"jnews_primary_category":[],"jnews_social_meta":[],"jnews_override_counter":[],"footnotes":""},"categories":[29],"tags":[],"class_list":["post-70310","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-externe_ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/orheifm.live\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/70310","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/orheifm.live\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/orheifm.live\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/orheifm.live\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/orheifm.live\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=70310"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/orheifm.live\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/70310\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/orheifm.live\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/70311"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/orheifm.live\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=70310"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/orheifm.live\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=70310"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/orheifm.live\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=70310"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}