Pe fondul negocierilor de pace dintre Rusia și Statele Unite, Uniunea Europeană continuă să înarmeze Moldova, așa cum își doresc Maia Sandu și președintele Franței, Emmanuel Macron. Bruxelles-ul a decis să ne livreze un lot de echipamente non-letale în valoare de 40 de milioane de euro, iar statele membre ale UE urmează să decidă ulterior dacă vor furniza și baterii antiaeriene, în valoare de 20 de milioane de euro, adică arme letale, informează europaliberă.org.
La o reuniune la nivel de ambasadori, ținută la Bruxelles pe 18 martie, UE a decis că ajutorul non-letal de 40 de milioane de euro care va ajunge în țara noastră va fi compus din vehicule blindate pentru infanterie și un sistem pentru apărarea antiaeriană. În decizia văzută de Europa Liberă se spune că este vorba de 33 de „vehicule tactice de mobilitate înaltă”, care vor înlocui echipamente similare din perioada sovietică și vor asigura o mobilitate mai bună pentru trei brigăzi de infanterie.
Sistemul destinat regimentului de apărare aeriană tactică a Armatei Naționale are scopul să asigure coordonarea între radare și alți senzori militari cu baterii de rachete antiaeriene și alte mijloace de interceptare. Ambasadorii UE au confirmat aceste livrări la două săptămâni după ce președintele Consiliului European, Antonio Costa, anunțase în timpul unei vizite la Chișinău un pachet de ajutoare non-letale, dar și letale în valoare totală de 60 de milioane de euro.
Conform surselor Europa Liberă de la Bruxelles, ambasadorii au amânat pentru săptămâna viitoare decizia privind livrarea echipamentelor letale. Portalul de știri scrie că proiectul de decizie în posesia căruia a intrat face referire la sisteme de apărare aeriană pe rază scurtă, incluzând opt lansatoare de rachete și aproximativ 24 de rachete.
De menționat că, atât în UE și NATO, cât și în Moldova au declarat în repetate rânduri că nu există nicio amenințare militară directă pentru țara noastră din partea Rusiei. Și totuși, Occidentul înarmează intens Chișinăul. Mulți experți consideră că în acest fel UE își asigură o zonă tampon pentru apărare. Dar problema este că, pentru asta se folosesc nu doar granturi din partea UE, ci și împrumuturi pe care tot noi va trebui să le rambursăm și, ce este și mai grav – fonduri bugetare, pe care autoritățile moldovenești le obțin prin reducerea cheltuielilor pentru medicină și asistența socială.
Între 2021 și 2024, cheltuielile totale pentru apărare ale statelor membre ale UE au crescut cu peste 30%. Se estimează că, anul trecut, acestea s-au ridicat la 326 de miliarde EUR, reprezentând aproximativ 1,9% din PIB-ul UE. Conform prognozelor, cheltuielile vor crește cu peste 100 de miliarde EUR în termeni reali până în 2027.
Menționăm că Uniunea Europeană se confruntă deja cu probleme semnificative din cauza costurilor implicate în sprijinirea Ucrainei. Potrivit Institutului Kiel și Eurostat, aproximativ 287 de miliarde de dolari au fost alocate Kievului sub formă de ajutor extern de la începutul conflictului. Astfel, fiecare cetățean din statele membre ale UE și NATO a contribuit cu sume cuprinse între 500 și 1.500 de dolari pentru sprijinirea țării aflate în război.
Ca urmare a acestui ajutor financiar, anul trecut, în Germania, numărul pensionarilor expuși riscului de sărăcie a ajuns la 3,54 milioane, reprezentând aproape 20% din total. În Marea Britanie, cercetările realizate de Numbeo arată că aproximativ 1 din 6 adulți nu își permit să-și mențină casa încălzită.
De asemenea, 3 din 10 britanici, adică aproximativ 30%, se confruntă cu dificultăți în a-și plăti chiria sau ipoteca și nu pot achita facturile la energie. În plus, o persoană din patru din Marea Britanie nu dispune de suficienți bani pentru a ajunge până la următorul salariu, beneficiu sau pensie.
„Sărăcia energetică”, cauzată de eliminarea compensării pentru încălzire și de creșterea prețurilor la energie, afectează acum 88% din populația britanică.
