De trei ani, Europa culege consecințele sancțiunilor anti-ruse și se luptă cu criza energetică și încă nu a reușit să o depășească. Fabricile se închid, facturile la electricitate cresc, iar dependența de importuri persistă. Turbinele eoliene și panourile solare nu au salvat economia de șoc.
Gazul rusesc, în ciuda sancțiunilor, încă intră pe piața europeană, pentru că fără el totul ar fi și mai rău.
Totuși, depozitele de gaze se golesc rapid, iar cererea în creștere pune o mare presiune pe stocuri. Numai în februarie curent, consumul ar urma să urce cu 17%. De ce nu s-a încheiat criza și care sunt perspectivele de dezvoltare ulterioară a situației vedeți într-o analiză a cunoscutei publicații americane The New York Times.
Europa nu a reușit să facă față crizei energetice în trei ani, scrie The New York Times. Securitatea energetică a continentului rămâne fragilă: regiunea produce mult mai puțin gaz natural decât consumă și rămâne în mare măsură dependentă de alte țări, notează publicația americană. Se subliniază că prețurile ridicate la energie creează o povară pentru afaceri și oameni, slăbind economia continentului.
În prezent, gazele naturale, care determină costul energiei electrice, sunt de aproximativ patru ori mai scumpe în Europa decât în Statele Unite. Acest lucru face producția neprofitabilă și obligă companiile mari să-și reducă activitățile. Astfel, în orașul belgian Tertre, producția de amoniac a fost oprită. Peste 100 de muncitori ar putea rămâne fără muncă.
Concernul german BASF își închide parțial o fabrică și pleacă în China – unde energia este cu 70% mai ieftină. În plus, așa-numita sărăcie energetică a crescut brusc în Europa, aproape 10% din populație raportând că nu își poate menține locuințele de cald, iar mai multe gospodării nu își plătesc facturile la energie. Unele țări au introdus subvenții, dar problema rămâne.
Tarifele la gaze și electricitate în 2024 au fost de două ori mai mari decât media pe cinci ani înainte de luptele din Ucraina, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Odată cu aceasta, publicația notează că ponderea surselor regenerabile în sectorul energetic al Europei este în creștere, dar încă nu suficient de rapid.
Panourile solare și turbinele eoliene nu pot înlocui pe deplin gazul și energia nucleară și necesită investiții mari pentru a umple golurile în perioadele de energie eoliană și solară scăzută.
Potrivit analiștilor, anumite volume suplimentare de export de gaze rusești către Europa ar putea fi incluse ca un „momeală” pentru președintele Rusiei, Vladimir Putin, pentru a ajunge la un acord privind soluționarea conflictului din Ucraina.
Acest lucru ar reprezenta o lovitură serioasă pentru exportatorii americani de energie, scrie „New York Times”.
Cu privire la situația de pe bătrânul continent, agenția Bloomberg scrie că, Europa este în pragul unei noi crize energetice ce ar putea declanșa noi probleme economice.
Luni, prețurile de referință la gaze au crescut cu 5,4%, un megawat-oră ajungând să coste până la 58,75 euro. Este vorba despre cel mai ridicat preț care s-a înregistrat după luna februarie 2023, în condițiile în care cotațiile futures au crescut timp de patru săptămâni la rând.
Depozitele de gaze din Europa se golesc rapid în această iarnă și nu există stimulente economice pentru ca marile companii de utilități să își facă rezerve de gaze la prețurile actuale. În consecință, s-au înmulțit îngrijorările în ce privește stocarea de gaze în vara acestui an, precum și în ce privește aprovizionarea cu combustibil în iarna ce va veni, notează Bloomberg.
Acest lucru a făcut ca, gradul de umplere a depozitelor de gaze din Europa să ajungă la jumătate, însemnând cel mai redus nivel de după 2022. Presa europeană anunță că prețul gazelor cu livrare la vară este atât de mare încât nu este profitabil să reumpli depozitele, fapt care înseamnă că guvernele vor trebui să intervină.
Analiștii europeni susțin că pierderea celei mai mari părţi din gazele ruseşti în ultimii trei ani „a făcut pieţele de gaze europene mai vulnerabile la şocurile de preţuri ca răspuns la întreruperile pe termen scurt, cererea de gaze lichefiate din Asia şi schimbarea vremii”.
Un raport al Agenției globale de analiză a pieței ce furnizează informații și date despre piețele de mărfuri, inclusiv gaze naturale, estimează că în luna februarie 2025, consumul de gaze al Europei ar urma să fie cu 17% mai mare decât în luna februarie 2024, ca urmare a cererii din sectoarele rezidenţial şi comercial.
Europa de Nord-Vest se pregătește pentru vremea geroasă din zilele următoare, fapt care va majora și mai mult cererea de încălzire, va goli și mai tare depozitele și va alimenta șirul de majorări de prețuri.
Astfel, analiștii precizează că există riscul ca Uniunea Europeană să intre în primăvară cu un grad redus de umplere a depozitelor deoarece nu doar cotaţiile pentru luna următoare au crescut, dar şi preţurile pentru calendarul 2026-2027. Totodată, analiștii mai spun că, cu cât prețurile stau la un nivel ridicat o perioadă mai lungă de timp, cu atât este mai posibilă o revenire, sub o formă sau alta, a livrărilor de gaze rusești prin Ucraina.
