Coborârea temperaturii stratului de aer la suprafața solului sub 0 grade Celsius, în perioada de vegetație a culturilor, afectează grav dezvoltarea plantelor și uneori, încheie prematur ciclul de vegetație, sau duce la moartea acestora.
Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), înghețurile dăunează pomii în plină floare, distrugând uneori aproape întreaga recoltă. Cei mai expuși pericolului sunt: caişii, piersicii, vișinii, cireşii, mărul, nucul, alunul şi plantaţiile viticole, îndeosebi soiurile timpurii.
„Culturile de câmp, sunt afectate într-o proporţie mai mică de îngheţurile tardive de primăvară, având o sensibilitate mai redusă faţă de îngheţ. În marea majoritate a cazurilor, momentele critice din ciclul vegetativ (diferenţierea organelor de reproducere, înflorire, fructificare etc.) se produc în afara perioadelor de îngheţ. Numai în cazurile rare, când înghețurile apar foarte târziu, culturile de câmp sunt afectate într-o proporţie însemnată. Astfel, Ministerul Agriculturii și Industriei Aimentare reiterează necesitatea asigurării riscurilor de producție în agricultură”, se arată în comunicatul emis de instituție.
ngheţurile provoacă daune considerabile recoltei culturilor pomicole în perioada înfloririi. În acest sens, autoritățile menționează că posibilităţile actuale de luptă împotriva îngheţurilor tardive de primăvară şi timpurii de toamnă, pot fi grupate, din punct de vedere al principiului de combatere, în următoarele grupe: măsuri practice înainte de plantare sau însămânţare și măsuri prin care se urmăreşte atenuarea radiaţiei nocturne (fumigaţiile, adăpostirea, perdele vegetale de protecţie).
Măsuri prin care se realizează creşterea temperaturii solului şi a aerului (încălzirea suprafeţei solului prin irigare, încălzirea cu aer cald), mijloace mecanice (ventilarea aerului) prin care se împiedică formarea inversiunilor termice în stratul de aer din vecinătatea solului. Toate aceste metode determină reducerea răcirilor radiative, distrugerea stratului de inversiune termică de la sol, omogenizarea temperaturii aerului în stratul microclimatic şi în consecinţă, menţinerea temperaturii aerului şi pe suprafaţa solului mai mare de 0 grade Celsius. Aplicarea acestor măsuri se face în mod diferenţiat, în raport cu condiţiile meteorologice şi locale (relief şi microrelief, soiuri de plante, condiţii tehnice, pante, altitudine), ca şi de costurile materiale posibile.
Amintim că pentru acest weekend, meteorologii au emis Cod galben de schimbare bruscă a vremii. Pe data de 6 aprilie, temperatura medie a aerului va scădea cu 10°C, iar în intervalul 7 – 9 aprilie, în orele nocturne și ale dimineții, se prevăd înghețuri cu intensitatea de -1..-3°C.
