UE se pregătește să trimită Republicii Moldova un nou lot de echipamente militare non-letale, de 40 de milioane de euro. Țările UE au confirmat marți o asemenea decizie, dar au spus că vor decide mai târziu dacă livrează Chișinăului și baterii antiaeriene, de alte 20 de milioane, adică arme letale.
La o reuniune la nivel de ambasadori, ținută la Bruxelles pe 18 martie, UE a decis că ajutorul non-letal va fi compus din vehicule blindate pentru infanterie și un sistem pentru apărarea antiaeriană.
În decizia văzută de Europa Liberă, se spune că este vorba de 33 de „vehicule tactice de mobilitate înaltă”, care vor înlocui echipamente similare din perioada sovietică și vor asigura o mobilitate mai bună pentru trei brigăzi de infanterie.
Sistemul destinat regimentului de apărare aeriană tactică a Armatei Naționale are scopul să asigure coordonarea între radare și alți senzori militari cu baterii de rachete antiaeriene și alte mijloace de interceptare.
Ambasadorii UE au confirmat aceste ajutoare la două săptămâni după ce președintele Consiliului European, Antonio Costa, anunțase în timpul unei vizite la Chișinău un pachet de ajutoare non-letale, dar și letale în valoare totală de 60 de milioane de euro.
Sursele Europei Libere de la Bruxelles spun însă că ambasadorii au decis să amâne pentru săptămâna viitoare o decizie privind echipamentele letale.
Proiectul de decizie văzut de Europa Liberă arată că este vorba despre sisteme de apărare aeriană pe rază scurtă, compuse din opt lansatoare de rachete și circa 24 de rachete.
De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, autoritățile moldovene au cerut în mod repetat aliaților europeni sisteme de apărare aeriană, în condițiile în care, pe teritoriul R. Moldova au căzut mai multe drone și rachete, în timpul atacurilor ruse asupra Ucrainei.
Ultimul incident de acest fel s-a petrecut în noaptea de 12 spre 13 februarie, când trei drone rusești au căzut pe terenurile din apropierea localităților Tomai, Ceadîr-Lunga, iar la Taraclia, lângă Spitalul raional din localitate. Autoritățile au spus că două dintre drone au explodat la cădere.
Incidentele au fost condamnate de șefa statului, Maia Sandu, care a recunoscut că R. Moldova nu are capacitățile necesare pentru a se apăra de „asemenea amenințări”, dar a adăugat că autoritățile vor continua să dezvolte parteneriate cu țările europene și să-și modernizeze armata pentru asigurarea securității.
R. Moldova, al doilea cel mai mare beneficiar de asistență militară din partea UE, are în prezent un radar de monitorizare a spațiului aerian, procurat din surse proprii, iar un al doilea urmează să fie procurat din fonduri europene oferite anterior.
